Capacitati paranormale sau normalitate neutilizata?

Capacitatile PSI sunt un summum format din perceptiile extrasenzoriale ale unui individ si posibilitatile acestuia de a actiona direct asupra materiei cu puterea mintii.

Multi trateaza aceasta problema cu neincredere in timp ce altii la polul opus, considera capacitatile PSI ca pe niste minuni sau miracole. Se spune mereu ca omul contemporan nu-si foloseste creerul la intreaga lui capacitate Ce ar trebui sa stim despre capacitatile numite, in general, capacitati paranormale? Este evident faptul ca ele se situeaza in afara perceptiilor obisnuite - vaz, auz, perceptii gustative, olfactive sau tactile. Nu pot fi tribuite intuitiei, care este capacitatea constiintei de a descoperi pe cale rationala sensul unei probleme pe baza cunostintelor acumulate si a experientei O persoana cu capacitati PSI este cu totul altfel decat un intuitiv. Poate "vedea" lucruri amplasate in afara campului sau vizual, poate"auzi"fara sa perceapa sunete, poate indoi un obiect de metal fara sa-l atinga. Totul numai prin puterea mintii. De altfel, experimentele efectuate si controlate riguros asupra unor subiecti au demonstrat ca acestia detin astfel de capacitati in stare de perfecta relaxare psihosomatica. Perceptia extrasenzoriala este asadar capacitatea de a obtine informatii fara a folosi cele cinci simturi si deductia sau intuitia, iar psihokinezia, capacitatea de a impune miscarea (transformarea) materiei, prin puterea mintii.

Este unanim acceptata ideea ca energia este un potential. Ea pur si simplu exista desi in forma invizibila. Concentrarea acestui potential se realizeaza la nivel de camp iar transmiterea se face prin fenomenul de unda.Prin intermediul diverselor aparate, unda poate fi inregistrata, parametrii acesteia (amplitudine, frecventa) pot fi masurati.Cele mai comune exemple in acest sens sunt undele cerebrale masurate si evidentiate cu ajutorul encefalografului sau undele cardiace inregistrate de catre electrocardiograf. La interactiunea cu un alt camp, unda purtatoare de energie creeaza efecte. Efectul, adica modificarea proprietatilor campului, este perceptibil de catre simturile noastre. Respectand cele mai comune legi ale fizicii mecanice, intensitatea cu care unda creaza efecte este dependenta de amplitudine si frecventa. Numeroase studii efectuate au demonstrat ca creierul este unul dintre cele mai puternice campuri, capabil de a concentra cantitati uriase de energie. Si atunci, de ce ne mira puterea gandului si capacitatea lui de a crea efecte? De ce pare atat de greu de acceptat acesta in fond atat de banala proprietate fizica a materiei vii? Absolut toti dispunem de aceasta proprietate dar din pacate nu toti am invatat s-o folosim. Si asta pentru ca nu exista o metoda standardizata pe care sa ne-o insusim si apoi s-o aplicam in mod mecanic, asa cum de pilda apasam pe intrerupator pentru a crea efectul lumina sau introducem in priza prajitorul de paine pentru a crea efect termic. Creierul nostru nu e un simplu camp ci un BIO-camp, undele transmise sunt BIO-electroctromagnetice...componenta vie este mereu prezenta si ea are rolul de a particulariza si individualiza procesul sau fenomenul. Fiecare fiinta vie receptioneaza si transmite energie prin mecanisme proprii, deocamdata putin cunoscute. Convingerea mea este ca mecanismul de concentrare si transmitere a gandului in asa fel incat el sa creeze efect este cel putin la acest nivel de cunoastere un fenomen pe care fiecare si-l descopera singur si il exercita in felul sau. Nimeni nu poate da lectii despre cum sa gandesti si cum sa te concentrezi asupra propriului tau gand. Dar va asigur ca oricine va dori cu adevarat sa o faca, va reusi. Nu neaparat prin tehnici Yoga, Tantra, Mantra sau Mudras, nu obligatoriu stand in cap sau cu picioarele incrucisate dupa gat, nu intr-un decor particular sau ascultand un anume tip de muzica considerata propice, ci pur si simplu ascultand muzica sufletului sau, acordandu-se cu sinele sau, punandu-se in armonie cu sine insusi si cu mediul inconjurator. Cel putin la mine asa a functionat.

 Dr. Helene P.